“Los abuelitos” au venit din nou in Bucuresti, in componenta actuala ce include 13 muzicieni havanezi (Manuel Galban, Barbarito Torres, Guajiro Mirabal, Rolando Luna si altii). Daca datile trecute in fruntea orchestrei cubaneze s-au aflat nume foarte cunoscute( Ibrahim Ferrer, Eliades Ochoa si Omara Portuondo), de data aceasta cap de afis au fost instrumentisti ce s-au facut remarcati cu proiectele Buena Vista Social Club si Afro Cuban All Stars, dar ce nu cred ca sunt atat de cunoscuti publicului roman. Poate acesta a fost si unul din motivele pentru care Sala Palatului nu a fost plina, iar cu un sfert din scaune goale locatia a fost si mai dezolanta ca de obicei. In continuare nu inteleg incapatanarea organizatorilor romani de a alege Sala Palatului pentru genuri de muzica ce nu au nici o legatura cu statul pe scaun si o atmosfera de invechit. Muzica celor de la Buena Vista te face sa vrei sa te misti, chiar daca stii sau nu pasii, dar dansatul pe culoarele salii nu prea indeamna pe nimeni. O mentiune la partea de dans: Luis Alemany, trompetistul orchestrei, a aratat ca poti sa te misti surprinzator de bine la varsta a treia si la o greutate nu chiar optima. Muzica a sunat foarte bine, cum ma si asteptam, cu mult accent pe partea instrumentala si piese destul de cunoscute, dar in cazul muzicii lor clasic inseamna bun asa ca “Dos gardenias” sau “Candela” au fost numai bune. Pentru barbatii din sala, orchestra a venit si cu o cantareata/dansatoare si/sau instrumentista (nici eu nici prietenii mei nu am reusit sa identificam instrumentul la care canta), ce mi-a amintit pentru ce sunt faimoase femeile cubaneze. Ca o concluzie, muzica foarte frumoasa intr-o locatie dezastruoasa ce din pacate te trimite cu gandul la orice altceva decat Cuba.