Bucurestiul traieste cu nostalgia gradinilor de altadata. In cadrul Zilelor Bucurestiului, Ambasada Frantei si Institutul Francez isi propun mai multe interventii simbolice in spatiul din inima capitalei, invitand bucurestenii la o plimbare nomada din gradina-n gradina, de pe Dacia 77 si pana la Gara de Nord. Proiectul Arta si Peisaj – Gradini Nomade este rezultatul colaborarii dintre Institutul Francez si CulturesFrance, ArCuB si Primaria Municipiului Bucuresti.
Proiectul se traduce prin instalatii efemere in 6 puncte centrale ale capitalei : Dacia 77, Piata Arthur Verona, spatiul din fata Ateneului, Piata Universitatii, Piata Roma si Gara de Nord.  Demersul este unul sensibil si conceptual, propunand o privire noua asupra peisajelor urbane obisnuite si reinterpretand ideea de gradina. Un impresionant tunel verde va petrece calatorii din Gara de Nord, iar in Piata Roma va fi infiintata temporar Agora Verde, forum strajuit de copaci robusti.

  
19 septembrie este si Ziua Europeana a Patrimoniului, iar initiativa Ambasadei Frantei si a Institutului Francez din Bucuresti subliniaza astfel apartenenta parcurilor si a gradinilor, in aceeasi masura cu arhitectura, la patrimoniul capitalei romane.

Gradini nomade in centrul Bucurestiului

Pentru un oras modern precum Bucurestiul, proiectul Gradini Nomade ridica problema noilor peisaje urbane, care sa pastreze din atributele traditionale de locuri publice si de recreere, transplatate intr-un oras deconectat de memoria spatiului public.  
Proiectul Arta si Peisaj – Gradini Nomade vizeaza spatii centrale ale capitalei, pentru care propunem o reinterpretare a spatiului :  

• Institutul Francez din Bucuresti, Dacia 77  - Gradini celulare
• Piata Arthur Verona – Seminte nomade
• Piata George Enescu – Padurea de argint
• Piata Universitatii – Pajisti inflorite
• Piata Roma – Agora verde
• Gara de Nord – Tunelul vegetal

Proiectul s-a nascut dintr-o colaborare a specialistilor franco-romani din domeniu : Anne Cauquelin de la Institutul de Urbanism din Paris si autoarea cartilor de referinta precum Inventia peisajului, inginerii peisagisti Nicolas Triboi de la atelierul Foaie Verde si Raluca Ungureanu de la Geometrik.  

Proiectul implica din partea locala si sustinerea Universitatii Nationale de Arte, de Arhitectura si Urbanism « Ion Mincu » si de Stiinte Agronomice, Bucuresti. 

Reinventarea peisajului

Practica peisajului urban in Franta a cunoscut in ultimii ani o transformare radicala. Sub impulsul unor tineri arhitecti si peisagisti si ale unor institutii de invatamant ca Ecole nationale supérieure de la nature et du paysage din Blois,  Ecole d’architecture et du paysage din Bordeaux,  Ecole Nationale Supérieure du Paysage de la Versailles sau Conservatorul international al parcurilor si peisajului de la  Chaumont-sur-Loire, responsabilii municipali au regandit strategiile de planificare urbana. Peisajul a devenit instrument de amenajare a spatiilor orasului, iar proiecte de amploare ca cel de pe cheiul Garonnei la Bordeaux sunt din ce in ce mai numeroase si marcheaza reusita initiativei.

In mijlocul unor orase tentaculare, peisajul de azi se reinventeaza, pe bazele unei traditii a gradinii ca spatiu intermediar, care imblanzeste in acelasi timp natura necontrolata si artficiile reci ale orasului. Spatiu de contemplare unde imaginatia isi ia zborul, gradina este astazi mai mult ca oricand un refugiu din urban necesar, o oaza de rezistenta in fata presiunii urbanistice.

La fel ca arhitectura si urbanismul stricto sensu, arhitectura perisajului se afirma ferm ca o disciplina de sine statatoare, care acopera toate campurile teritoriilor noastre contemporane fragile. Martor al propriei epoci, impregnat de memoria si timpul naturii, creatorul peisagist are capacitatea de a conjuga si de a reconcilia paradoxurile unei epoci.

Expozitia Arta si Peisaj, Gradini Nomade este realizata cu sprijinul Apa Nova Bucuresti, GDF-SUEZ si Renault Romania.

Bucurestiul traieste cu nostalgia gradinilor de altadata. In cadrul Zilelor Bucurestiului, Ambasada Frantei si Institutul Francez isi propun mai multe interventii simbolice in spatiul din inima capitalei, invitand bucurestenii la o plimbare nomada din gradina-n gradina, de pe Dacia 77 si pana la Gara de Nord. Proiectul Arta si Peisaj – Gradini Nomade este rezultatul colaborarii dintre Institutul Francez si CulturesFrance, ArCuB si Primaria Municipiului Bucuresti.

Proiectul se traduce prin instalatii efemere in 6 puncte centrale ale capitalei : Dacia 77, Piata Arthur Verona, spatiul din fata Ateneului, Piata Universitatii, Piata Roma si Gara de Nord.  Demersul este unul sensibil si conceptual, propunand o privire noua asupra peisajelor urbane obisnuite si reinterpretand ideea de gradina. Un impresionant tunel verde va petrece calatorii din Gara de Nord, iar in Piata Roma va fi infiintata temporar Agora Verde, forum strajuit de copaci robusti.

  
19 septembrie este si Ziua Europeana a Patrimoniului, iar initiativa Ambasadei Frantei si a Institutului Francez din Bucuresti subliniaza astfel apartenenta parcurilor si a gradinilor, in aceeasi masura cu arhitectura, la patrimoniul capitalei romane.

Gradini nomade in centrul Bucurestiului

Pentru un oras modern precum Bucurestiul, proiectul Gradini Nomade ridica problema noilor peisaje urbane, care sa pastreze din atributele traditionale de locuri publice si de recreere, transplatate intr-un oras deconectat de memoria spatiului public.  

Proiectul Arta si Peisaj – Gradini Nomade vizeaza spatii centrale ale capitalei, pentru care propunem o reinterpretare a spatiului :  

·        Institutul Francez din Bucuresti, Dacia 77  - Gradini celulare

·        Piata Arthur Verona – Seminte nomade

·        Piata George Enescu – Padurea de argint

·        Piata Universitatii – Pajisti inflorite

·        Piata Roma – Agora verde

·        Gara de Nord – Tunelul vegetal

Proiectul s-a nascut dintr-o colaborare a specialistilor franco-romani din domeniu : Anne Cauquelin de la Institutul de Urbanism din Paris si autoarea cartilor de referinta precum Inventia peisajului, inginerii peisagisti Nicolas Triboi de la atelierul Foaie Verde si Raluca Ungureanu de la Geometrik.  

Proiectul implica din partea locala si sustinerea Universitatii Nationale de Arte, de Arhitectura si Urbanism « Ion Mincu » si de Stiinte Agronomice, Bucuresti. 

Reinventarea peisajului

Practica peisajului urban in Franta a cunoscut in ultimii ani o transformare radicala. Sub impulsul unor tineri arhitecti si peisagisti si ale unor institutii de invatamant ca Ecole nationale supérieure de la nature et du paysage din Blois,  Ecole d’architecture et du paysage din Bordeaux,  Ecole Nationale Supérieure du Paysage de la Versailles sau Conservatorul international al parcurilor si peisajului de la  Chaumont-sur-Loire, responsabilii municipali au regandit strategiile de planificare urbana. Peisajul a devenit instrument de amenajare a spatiilor orasului, iar proiecte de amploare ca cel de pe cheiul Garonnei la Bordeaux sunt din ce in ce mai numeroase si marcheaza reusita initiativei.

In mijlocul unor orase tentaculare, peisajul de azi se reinventeaza, pe bazele unei traditii a gradinii ca spatiu intermediar, care imblanzeste in acelasi timp natura necontrolata si artficiile reci ale orasului. Spatiu de contemplare unde imaginatia isi ia zborul, gradina este astazi mai mult ca oricand un refugiu din urban necesar, o oaza de rezistenta in fata presiunii urbanistice.

La fel ca arhitectura si urbanismul stricto sensu, arhitectura perisajului se afirma ferm ca o disciplina de sine statatoare, care acopera toate campurile teritoriilor noastre contemporane fragile. Martor al propriei epoci, impregnat de memoria si timpul naturii, creatorul peisagist are capacitatea de a conjuga si de a reconcilia paradoxurile unei epoci.

Expozitia Arta si Peisaj, Gradini Nomade este realizata cu sprijinul Apa Nova Bucuresti, GDF-SUEZ si Renault Romania.

Atelier de retorica aplicata @ Fundatia Calea Victoriei

Curs sustinut de Sebastian Grama

Fundatia Calea Victoriei
Intr. Pristolului nr 3
www.victoriei.ro

Tete-a-Tete Coffee Art & Chill te invita la concertul extraordinar de jazz fIRST bEAT nEXT vIBE, miercuri 15 septembrie, ora 20:30. Protagonistii proiectului sunt muzicienii: LUCIAN MAXIM – percutie si ALEXANDRU ANASTASIU – vibrafon.

Lucian Maxim este percutionist la Orchestra Simfonica Radio din Bucuresti. A castigat sectiunea Revelatia anului la Gala Premiilor Jazz (Premiile Muzza) 2009. Intre 1994 si 1996, a facut parte din cunoscuta trupa romaneasca Sarmalele Reci. In cariera sa, artistul a concertat alaturi de Johnny Raducanu, Marius Popp si Garbis Dedeian, iar in 2001 deschide cu un recital propriu concertul sustinut de Chick Corea in Bucuresti. Lucian Maxim a avut numeroase aparitii ca percutionist/ilustrator muzical pentru diferite performante teatrale inclusiv cunoscuta adaptare a Trilogiei Grecesti (prezentata in Romania, Franta, Scotia, Italia si Brazilia), in regia lui Andrei Serban, regizor roman stabilit in SUA.

Castigator al bursei Yamaha in anul 2001, Alexandru Anastasiu a dobandit o pasiune speciala pentru vibrafon. A fost angajat al Orchestrei Filarmonice Giurgiu, Operei Nationale Bucuresti si colaborator al Orchestrei de Camera Radio, acum fiind membru al Orchestrei Nationale Radio Bucuresti, ansamblu in cadrul caruia a participat la trei editii ale Festivalului International George Enescu. Implicat in multe proiecte, Alexandru este de asemenea un muzician de jazz, colaborand cu formatii ca: “Marius Popp Band”, Nicolas Simion and “The Wild Dogs”, Andreea Pautza Band. Artistul si-a imbunatatit tehnica si cunostintele muzicale studiind cu Bogdan Bacanu si Peter Sadlo, participand la cursurile de maiestrie organizate la Mozarteum, Salzburg.

“Originalitatea proiectulului fIRST bEAT nEXT vIBE, deriva din faptul ca reprezinta o combinatie speciala intre vibrafon si percutie, un mix unic intre etno jazz si new jazz, precum si piese standard celebre. Proiectul poate lua forma unui veritabil recital de jazz, sau poate fi asociat unor evenimente culturale, cross-over intre diverse arte (in cadrul unor vernisaje, expozitii, spectacole de teatru, dans, proiectii).

fIRST bEAT nEXT vIBE a fost sustinut in diverse locatii, bucurandu-se de entuziasmul si aprecierea publicului. Aducerea in prim plan a unor piese cu teme folclorice, stilizate si transpuse pe ritmuri de jazz, reprezinta intentia interpretilor-compozitori de a aprecia si de a prezerva filonul muzical popular romanesc, a carui valoare este certificata de insasi dainuirea sa de-a lungul secolelor. In antiteza, dar fara a trasa o dihotomie, se afla piesele moderne, new jazz, cu teme complexe, rafinate in consonanta cu complexitatea lumii omului modern. Piesele standard celebre reprezinta liantul, si vor fi intotdeauna pe placul iubitorilor muzicii de calitate.
Un proiect unic, complex, o interpretare de exceptie a doi valorosi muzicieni: Alexandru Anastasiu si Lucian Maxim”
Lorena Seceleanu - www.snipermedia.ro

Intrare: 20 lei

Rezervari: 0728.668.463

Tete-a-Tete Coffee Art & Chill

Parcul Herastrau, langa Gradina japoneza

Bucuresti

facebook.com/Tete.a.Tete.Chill

twitter.com/TeteaTeteChill

“Three’s a Crowd”

Sorin Romanescu – moog guitar
iordache – saxofon

“Two’s company, three’s a crowd” este un vechi proverb englezesc care se referă la cea de- a treia persoană care poate tulbura armonia ideală a unui cuplu.

“Three’s a Crowd” este un duo de jazz şi muzică improvizată, format din chitaristul Sorin Romanescu şi saxofonistul iordache. Este vorba despre una dintre cele mai simple combinaţii muzicale: un instrument armonic, un instrument melodic. Această simplitate aduce cu sine o comunicare fluidă şi instantanee, iar gesturile trebuie sa fie sigure si rapide ca in caligrafia japoneza.

Pe inserat, te poti ascunde de agitatia cotidiana in gradina pub-ului Shift, printre flori si felinare, pentru a reformula ideea de relaxare, de armonie, de evadare din tipare.

Intrarea libera

Galeria MORA
&
CRISTIAN SCUTARU
va invita
la vernisajul expozitiei de pictura
…
21 Stencils of Sex
miercuri, 8 septembrie, ora 19:00
8 – 24 septembrie 2010
programare la 021 316 55 41

“21 Stencils of Sex vorbeste despre aspectul actual al sexului, care nu mai are nimic de-a face cu o parte a „eu-lui” nostru, ci se prezinta mai mult ca un produs de consum. De aceea, 21 Stencils of Sex abuzeaza de simboluri erotice, intentionat tratate intr-o maniera impersonala, fiecare dintre ele subliniind un fetis, o obsesie, o tendinta sexuala.

Sexul este atat de utilizat in mass-media incat a devenit o marca, pe care omul o imbraca pentru a fi la moda, dupa standarde impuse, care ne trimit in rutina, ne ingradesc, ne limiteaza, ne distrug spiritual, ne transforma in roboti. Sexualitatea ar fi trebuit sa fie evadarea omului din rutina, daca nu era transformata intr-un simplu „produs de consum”, desigur, extrem de atragator, atent si inteligent ambalat.

In cultura zilelor noastre, sexualitatea este perceputa ca o practica cotidiana in sine, adica sexul mai curand decat erosul. Se promoveaza un sex exacerbat, in toate modurile, in toate ipostazele, pe toate canalele de informare, in toate spoturile, dar debarasat cu grija de simtire, de sentiment, de responsabilitate, de refacerea intregului.

Sexualitatea este integrata unei zone de consum alienante, este astazi un fel de paradigma universala a fericirii, un panaceu al lipsei de sens a vietii moderne. Ai sex, ai de toate. Sexul vinde tot. Lumea postmoderna, in care imaginea e totul (de unde si pornografia), a facut din sex ceva coextensiv realitatii.

Atitudinea mea fata de acest subiect se alatura perspectivelor care au atras atentia asupra acestei devalorizari consumatoriste a sexului inca din perioada de glorie a pop-art-ului si a noilor realisme inspirate de «fabrica de staruri holywoodiene» cu celebra-i reteta: «fa orice atata timp cat se vinde».” – Cristian SCUTARU

Nascut in Galati, Cristian Scutaru traieste si lucreaza in Bucuresti. Absolvent al Universitatii de Arte „George Enescu” din Iasi, intra in atentia publicului iubitor de arta inca din anul II de studiu. Este interesat in general de arta bruta, de reprezentarea unei idei intr-o forma minimalista, conceptuala si simbolica, dar si de implicatiile sociale ale perceptiilor si atitudinilor comune ale sexualitatii ca manifestare privilegiata a spiritualitatii. Cristian Scutaru lucreaza cu o paleta larga de media, incluzand pictura, grafica, instalatie, sculptura, fotografie si performance.

Timpul sărbătorii

Târgul meşterilor iconari

10 – 14 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Se întâmplă de ceva timp la Muzeul Ţăranului Român, mai precis de vreo şase ani, ca în drumurile noastre obişnuite să dăm de timpul sărbătorii. Timp mic, îndurerat, dar şi tămăduitor, Ziua Crucii înalţă şi curăţă prin post roditor sufletele noastre vremelnice. Reper al sărbătorilor mari în lumea ţărănească – fără cruce tot omul e pierdut – Înălţarea Sfintei Cruci recuperează fragmentar spaţiul sacru şi ne aduce aminte de puterea crucii.

Ce se întâmplă la muzeu de Ziua Crucii: se prăznuieşte cu meşteri, iconari, cruceri şi artişti. Praznicul ţine 5 zile din 10 până în 14 septembrie, de la zece dimineaţa la şase seara, şi e plin de semne. Cumpărăm sau ne bucurăm ochiul şi inima cu troiţe şi cruci, icoane şi izvoade, pristolnice şi pecetare, miniaturi, îngeri ţesuţi, poveşti despre cruceri şi atelierele lor. Pânzături, prescuri şi oale de praznic, vin pentru pomenire. Postim cu dulceţuri, compoturi, pâinişoare, mere şi nuci.

Nu vor lipsi nici atelierele de pictat icoane pe sticlă şi pe lemn pentru copii cu meşteri iconari în fiecare zi de târg de la ora 11.00.

Timpul reculegerii

Expoziţia Cruci de piatră

10 – 30 septembrie, la sala Foaier, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Ceea ce deosebeşte o cruce de piatră de una din lemn este rezistenţa în bătaia timpului. Cea de lemn putrezeşte în cele din urmă, vreme în care cea de piatră este şlefuită, adăugându-i-se ceea ce pietrarului nu-i stă în putere pentru a o înzestra: o frumuseţe împlinită. Cu desenul sculptat, zgâriat sau doar pictat, apoi văruite pe de-a-ntregul ori năpădite de muşchi, lăstăriş sau uitare, ele încă mărturisesc acolo unde au fost ridicate, multe de mai bine de o sută de ani. Le veţi întâlni mai cu seamă pe drumul vinului, care merge mână în mână cu cel al crucilor meşterite de pietrari pe înălţimile dealurilor Istriţa, Tohani sau Ciortea, la învecinarea unor vechi cariere de piatră cu podgoriile, la răspântii, între vii sau în cimitire rarisime.

Vă invităm să aruncaţi o privire în această rezervaţie a pietrei unde meşteşugul este pe cale de dispariţie, vizitând expoziţia-atelier „Cruci de piatră” de la MŢR, Sala Foaier, în perioada 10-30 septembrie 2010, între orele 10-18.

Vernisaj: 10 septembrie, ora 17:00, la Sala Foaier

Timpul urmei

Cicatrice – lansare de carte

10 septembrie, 17:00, la Sala Foaier

Purtăm cu toţii stigmatul legăturii ancestrale: buricul. Cicatricea cicatricelor. Pecetea păcatului strămoşesc. Mă gândesc la Adam şi Eva, ca la singurii oameni fără ombilic.

Există cicatrice care sluţesc, altele care conferă mister sau sperie. Impun. Multe dintre ele, dimpotrivă, produc complexe de inferioritate. Cicatricea este citită de ceilalţi. Ea este dovada experienţei limită, dintr-un anumit moment al vieţii. De aceea, de multe ori este autoprovocată.

Cicatricea, excepţia fizică, accidentul, născând nume: Chioru, Strâmbu, Şchiopu.

Urmărindu-ne pas cu pas întreaga viaţă. Devenind istorie. Ce sunt marile războaie, dacă nu cicatrice în evoluţia omenirii?

Timpul descoperirii

Expoziţia Să aruncăm o privire – gucken wir mal

Conversaţie textilă

10 – 19 septembrie, în expunerea permanentă, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Utilizând într-un mod conceptual tehnici şi materiale tradiţionale pentru realizarea textilelor, cinci artişti români şi germani – Victoria şi Marian Zidaru, Senta Connert, Ulrike Kessl, Julia van Koolwijk – au creat o operă de artă contemporană. Pentru un dialog cu obiectele tradiţionale, artiştii integrează opera lor în expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului Român. Unele dintre obiectele muzeului vor fi înlocuite cu operele artiştilor şi vor putea fi găsite la etajul I, iar pe holul de la intrarea în Studioul Horia Bernea se va afla opera „Jumătate de nor” a artistei Ulrike Kessl.

Conceptul propune dezbateri despre diferenţe şi similitudini ale textilelor şi artelor meşteşugăreşti, dar şi despre continuitatea acestora, până în prezent.

Vernisaj: 10 septembrie, ora 16:00, intrarea din Şoseaua Kiseleff

Timpul online

Lansarea turului virtual al expoziţiei permanente a MŢR

13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 17:00

Expunerera Muzeului Ţăranului Român a fost concepută dintru început ca o creaţie „pâlpâitoare”, cu clipe de strălucire, cu zone de penumbră, cu compoziţii clare şi afirmative, alături de altele care suscită întrebări sau sunt în căutarea sensului ascuns. În plus, prin felul în care obiectele expuse pot fi articulate, schimbate, îmbogăţite sau recompuse, expoziţia permanentă capătă şansa tinereţii fără bătrâneţe şi incită mereu curiozitatea proaspătă a vizitatorilor.

Această respiraţie a discursului muzeologic – liberă şi în acelaşi timp subtil controlată – conferă autenticitate, dar şi riscul perisabilităţii; înnoirile, îmbogăţirile şi schimbările operate în ultimii 15 ani au crescut organic unele din altele, în aşa fel încât e aproape imposibil de fixat în memoria vizitatorilor un moment sau o etapă anume. Ele trec şi se pierd în mod natural în uitare.

De aceea, un tur virtual al expunerii de bază, care să fixeze măcar etapa actuală de nuanţare a discursului devine, în cazul Muzeului Ţăranului Român, o necesitate stringentă, chiar în absenţa iminentelor operaţii de consolidare-restaurare viitoare.

Muzeul propune un tur deosebit de bogat, compus din multiple panorame pentru fiecare sală, întreţesut cu explicaţiile bilingve română/engleză ale audioghidului şi completat în punctele sale active, cu documente sonore şi vizuale culese în cercetările de teren.

Un tur virtual interactiv, conceput în dialog cu vizitatorul, aşa cum a fost gândită dintru început şi expunerea. 

Timpul în 35 de milimetri

Docu-cinemateca MŢR

13 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 20:30

Filon (9’50) – regia Gabriel Hanganu (1995)

Filon este „curatorul” unei fabuloase colecţii personale împrăştiate în sălile unui muzeu de istorie special, realizat pe principiile neaoşe ale pop-art-ului. Unul din indicatoarele adresate publicului atenţionează: „Vizitatorule, te rog nu-ţi diminua simpatia faţă de copiii din fotografii văzându-i îmbrăcaţi în « haine de epocă ». Ei sunt autorii colecţiei muzeale!”.

Roiuri (10’16) – regia Gabriel Hanganu (1996)

Metafora din titlul filmului este un pretext pentru o incursiune minimalistă  în viaţa cotidiană a unei mănăstiri. „Roiuri” ocoleşte locurile comune exploatate în zecile de reportaje-tv despre mănăstiri şi surprinde fragmente dintr-un cotidian ritualic altul decât cel religios: culesul mierii de albine, făcutul pâinii, primirea oaspeţilor în zi de sărbătoare, muncile agricole. 

O stradă oarecare din Bucureşti (18’20) – regia Ioana Popescu & Marius Caraman (1995)

În colaborare cu EHESS Paris (Şcoala de Înalte Studii în Ştiinţe Sociale), Muzeul Ţăranului Român a desfăşurat în anii 1996-97, un proiect de Antropologie urbană în Bucureşti. Printre rezultatele cercetărilor de teren se numără şi acest film realizat cu mijloacele tehnice minimale ale momentului, dar cu plăcerea nedisimulată a descoperirii unei lumi aparte, plasată în interiorul unui cartier cu multă personalitate din centrul oraşului, mereu surprinzător, care este Bucureştiul.

Grădina boierului Nasta (26’) – regia Marius Caraman (2006)

Rare sunt cazurile în care demersuri ştiinţifice diferite să poată fi documentate prin cercetarea unui acelaşi subiect / obiect. Proiectul Colecţii şi colecţionari s-a întâlnit cu proiectul Muzeul Boierului şi cu cel intitulat Observatorul vizual, nici mai mult nici mai puţin decât în persoana lui Dan Nasta (colecţionar, boier din toate punctele de vedere şi totodată stăpân al unor comori demne de a fi împărtăşite vizual unui public larg).

Ceramica de Horezu acasă şi la piaţă (43’) – regia Bogdan Iancu & Cătălina Tesăr (2007)

Angoasa culturală a ultimilor ani legată de „pierderea tradiţiilor” a fost contrabalansată de consumul fervent al produselor asociate cu aceste tradiţii. Numărul târgurilor şi al reportajelor-tv sau din presa scrisă dedicate „meşteşugurilor tradiţionale” pare să crească pentru a alimenta un public din ce în ce mai vrăjit de produsele de artizanat. Filmul construieşte, pe baza câtorva scurte portrete, un studiu de caz elocvent pentru transformările post-socialiste pe care le înregistrează artizanatul românesc la întâlnirea cu piaţa globală: ceramica de Horezu, unul dintre cel mai cunoscute brand-uri ale ceramicii autohtone.

Timpul privirii şi al mirării

Expoziţia „Construcţii” contemporane norvegiene la Bucureşti

15 septembrie – 17 octombrie, la Sala Irina Nicolau, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Expoziţia de artă şi meşteşuguri contemporane norvegiene „Construcţii” va fi deschisă la Muzeul Ţăranului Român, sala Irina Nicolau, începând cu data de 15 septembrie. Organizată de Ambasada Regală a Norvegiei la Bucureşti în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român, expoziţia va fi deschisă în perioada 15 septembrie – 17 octombrie 2010, de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Pornind de la conceptul de construcţii, un termen larg uzitat, de la arhitectură, inginerie şi geometrie, la muzică şi limbaj, expoziţia îşi propune să evidenţieze legătura dintre procesul de creaţie şi ideea care o generează. În acelaşi timp, se remarcă o fuziune indisolubilă între formă, tehnică, material şi sensul pe care îl incumbă toate acestea.

 Expoziţia, semnată de 16 artişti norvegieni, oferă o interpretare contemporană a artei şi a meşteşugurilor norvegiene. Cele 22 de lucrări expuse alcătuiesc o mare varietate de forme şi expresii conceptuale, unele experimentale, altele profund ancorate în tradiţie, toate însă având ca punct de plecare un exerciţiu al practicii meşteşugăreşti.

„Construcţii” este o expoziţie itinerantă. Ea a mai fost deschisă publicului din Spania, Irlanda, Rusia, Chile, Coreea şi Islanda.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 septembrie, ora 18:30, la Sala Irina Nicolau

Timpul artizanilor

Expoziţia Furga Murga – Fraţii Gavrilă – obiecte din piele

16-19 septembrie, la Sala Acvariu, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00

Fraţii  Cornliu şi Silviu Gavrilă creează produse din piele lucrate într-o manieră personală folosind metode de lucru tradiţionale şi materiale de o foarte bună calitate. De asemenea, cei doi colaborează cu diverşi artişti plastici, din domeniul picturii pe sticlă, ceramicii, sculpturii în lemn, prelucrării metalelor, realizând diferite obiecte precum: chimire, curele, opinci, tolbe, genţi, cruciuliţe, casete pentru podoabe, tocuri de ochelari, cufere, rame, suporturi pentru candele, oglinzi cu ramă din piele.

Timpul sunetului şi al bucuriei

Concert – grupurile Iza şi Ardealul

16 septembrie, în Studioul Horia Bernea, 19:00

Grupul Iza din Maramureş este un ansamblu cu totul special în România. El s-a construit în cursul ultimilor ani din ţărani tineri, rude şi prieteni, care şi-au dorit să devină artişti de scenă dar care, în acelaşi timp, au refuzat deliberat să se conformeze modelului de ansamblu folcloric consacrat în România (un model similar cu cel care a funcţionat şi funcţionează încă în toate ţările est-europene). Instrumentiştii sunt cu toţii muzicieni populari profesionişti, angajaţi curent pentru petrecerile rurale şi chiar urbane din Maramureş. Cântăreţii şi dansatorii sunt simpli ţărani din diferite sate, legaţi între ei prin rudenie sau prietenie. Şeful şi animatorul grupului este Ioan Pop, zongoraş şi vocalist, ţăran din Poienile Izei căsătorit în Hoteni. Colaboratorii săi – ceteraşii Dumitru Hîrb, dobaşul Ioan Petreuş şi dansatorii şi cântăreţii Anuţa Pop, Voichiţa Nemeş, Ioan Ilieş, Gheorghiţă Tepei – îl sprijină cu toată convingerea.

Grupul Iza se străduieşte să-şi construiască spectacole fără să mutileze sau să „înfrumuseţeze” muzica sau să-i răpească spontaneitatea, fără să recurgă la clişeele scenice consacrate, fără să uzeze de propriile sale stereotipii. El promovează muzica „clasică” a Maramureşului, melodiile vechi neştiute sau uitate, precum şi  învârtitele noi care sunt compatibile cu tradiţia.

Grupul Ardealul din Gherla condus de Emil Mihaiu

Emil Mihaiu este în clipa de faţă cel mai bun ceteraş al Transilvaniei centrale. Emil e originar dintr-un sat ardelenesc cu populaţie mixtă: Buza. A învăţat să mânuiască vioara de la un consătean ţigan, de la care a deprins totodată şi muzicile locului. Mai târziu, ca instrumentist matur şi cu reputaţie în continuă creştere, Emil s-a îmbogăţit cu cântări noi, prinse de la alţii sau create de el însuşi. El este acum deţinătorul unui repertoriu divers şi de o neobişnuită extensie, pe care îl execută cu o virtuozitate şi un rafinament ritmic fără egal.

În cursul unei singure petreceri – să spunem o nuntă, care în Transilvania e adeseori mixtă – Emil are prilejul să cânte, pe rând, româneşte, ungureşte şi ţigăneşte. Tot atunci el execută orice i se cere sau crede că îşi doresc oamenii să audă, inclusiv acele muzici „amestecate”, amplificate sau acompaniate cu instrumente electronice pe care le detestă. Ca orice muzician care îşi câştigă onest pâinea, Emil Mihaiu îşi satisface, cu sau fără plăcere, angajaţii. Preferinţa sa personală se îndreaptă însă spre tradiţionale, cele pe care le cântă în concerte – în special în cele pe care le susţine în străinătate, întotdeauna împreună cu colegii şi prietenii săi din grupul Ardealul.

Conştient de valoarea muzicii sale, Emil se îngrijeşte să o poarte spre posteritate. Până acum, el a realizat două discuri la mica editură Ethnophonie a Fundaţiei Alexandru Tzigara Samurcaş; un al treilea împreună cu maestrul Sherban Lupu, la casa de discuri Electrecord; un al patrulea, care va apărea foarte curând la editura olandeză New Samarkand Records şi un al cincilea, deja în curs de pregătire, la aceeaşi editură Ethnophonie. Discul Muzică ţigănească din Transilvania/Gypsy Music from Transylvania, realizat împreună cu grupul Ardealul, a primit în anul 2004 două preţioase distincţii internaţionale.

Timpul aromelor

Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni

17-19 septembrie, între 10:00 şi 18:00

Celor care nu au ajuns în portul cultural Cetate, Asociaţia Film România şi Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu” vor programa în perioada 17-19 septembrie, la MŢR, Festivalul degustătorilor de film şi artă culinară, pentru bucureşteni.

Vă aşteptăm cu proiecţii de filme din ţările balcanice – o selecţie din cele mai bune filme realizate în ţările balcanice în ultimii ani, laureate la marile festivaluri internaţionale. Proiecţiile vor avea loc seara, în aer liber, în curtea MŢR şi la Clubul Ţăranului. În aceeaşi perioadă, Mircea Dinescu va prezenta, spre degustare şi vânzare, preparate culinare pregătite în bucătăria sa cu ingrediente naturale provenite din fermele proprii. Vizitatorii muzeului vor avea ocazia să deguste şi să achiziţioneze mai multe soiuri din Vinul lu’Dinescu.

Sponsor: SC Michelin România SA

Parteneri: Ambasada Norvegiei, Romfilatelia, RATB, AFR, Fundatia pentru Poezie „Mircea Dinescu”

 

Tete-a-Tete Coffee Art & Chill prezinta miercuri 8 septembrie, de la ora 20:30 concertul jazz Vibratii pozitive, ai carui invitati sunt trupa iordache feat Alex Anastasiu.

iordache – saxofoane, flaut

Sorin Romanescu – chitara

Alexandru Pascu – bas

Tavi Scurtu – baterie

alaturi de invitatul lor special, vibrafonistul ALEX ANASTASIU

iordache este un grup infiintat in 2002 la initiativa saxofonistului Mihai Iordache, care a adoptat cu acea ocazie numele de scena “iordache”. Trupa produce si distribuie jazz si funk in proportii precise, stabilite cu ajutorul legilor hazardului. Componenta grupului este fluida si depinde de proiectul muzicale pe care si le propune la diferite momente.

Castigator al bursei Yamaha in anul 2001, Alexandru Anastasiu a dobandit o pasiune speciala pentru vibrafon. A fost angajat al Orchestrei Filarmonice Giurgiu, Operei Nationale Bucuresti si colaborator al Orchestrei de Camera Radio, acum fiind membru al Orchestrei Nationale Radio Bucuresti, ansamblu in cadrul caruia a participat la trei editii ale Festivalului. Implicat in multe proiecte, Alexandru este de asemenea un muzician de jazz, colaborand cu formatii ca: “Marius Popp Band”, Nicolas Simion and “The Wild Dogs”, Andreea Pautza Band. Artistul si-a imbunatatit tehnica si cunostintele muzicale studiind cu Bogdan Bacanu si Peter Sadlo, participand la cursurile de maiestrie organizate la Mozarteum, Salzburg.

iordache este saxofonist, compozitor si aranjor. A colaborat de-a lungul timpului cu Harry Tavitian, cu formatiile Timpuri Noi si Orient Express, cu Vlaicu Golcea, Marta Hristea, Maria Raducanu, Mircea Tiberian. Din 2004 este membru al trupei rock Kumm. In 2003 a infiintat grupul iordache, cu care a cantat in majoritatea cluburilor si festivalurilor din Romania, la Ierusalim si Luxemburg.

Sorin Romanescu este considerat cel mai interesant chitarist roman contemporan. A cantat cu majoritatea muzicienilor de jazz din tara, cu Lucian Ban (“Romanian-American Suite”), cu Nicolas Simion, a compus muzica pentru teatru, film si dans contemporan.

Alexandru Pascu este basist, producator si vine din Timisoara.  Canta cu formatiile Blazzaj si Funky Growl, colaboreaza cu B.A.U. si iordache. A colaborat in repetate randuri cu Teatrul National din Timisoara ca muzician si sound designer.

Tavi Scurtu vine tot din Timisoara si este baterist. Canta cu B.A.U., Aievea (si drum programming), Alexandrina. Dominique di Piazza, si in diferite grupuri de jazz. 

Intrare: 20 lei

Rezervari: 0728.668.463

Tete-a-Tete Coffee Art & Chill

Parcul Herastrau, langa Gradina japoneza

Bucuresti

facebook.com/Tete.a.Tete.Chill

twitter.com/TeteaTeteChill

Fundatia Calea Victoriei va invita din 7 septembrie, ora 19.00, la un Atelier de dictie si de vorbire, sustinut de Irina Ungureanu la VerdeCafe. Grupa va avea maxim 15 participanti.

Care sunt elementele care ne definesc personalitatea şi identitatea în faţa interlocutorilor noştri? Imaginea şi cuvântul. Fără a putea spune dacă din păcate sau din fericire, trebuie însă remarcat faptul că deseori acestea două sunt disonante, nu sunt în deplină armonie una cu celălalt.

Ni se întâmplă tuturor să ne creem o idee despre cineva, o impresie la prima vedere, care să se schimbe cu totul odată ce persoana respectivă începe să vorbească. Forţa cuvântului stă în oglinda pe care el o poartă, în reflectarea precisă a unicităţii şi a amprentei personale. Oamenii se nasc mincinoşi, iar cinci la sută dintre ei sunt chiar mincinoşi abili, ridică minciuna la grad de onestitate; aceştia devin actori. Minţim cu cea mai mare sinceritate, şi totuşi când suntem cu adevărat sinceri, parcă nu întodeauna izbutim să exprimăm ceea ce simţim, ceea ce este numai al nostru, şi ne deosebeşte- sau ne leagă- de alţii.

Cuvântul, vorbirea, este semnătura minţii şi a sufletului nostru. Cuvântul poate să ne fie prieten sau duşman, el declanşează controlul nostru interior. Trebuie doar să ştim să îl stăpânim.

Ceea ce urmăreşte cursul de vorbire şi dicţie:

Conştientizarea propriului tip de vorbire şi a eventualelor noastre defecte- precipitarea,  ,,înghiţirea’’ finalurilor de cuvinte, vorbirea ,,moale’’ şi nearticulată corespunzător, consoanele sau vocalele pronunţate incorect (rârâit, sâsâit, moldovenisme, ardelenisme, etc.), şi aşa mai departe.

Acumularea şi exersarea cunoştinţelor pentru îndreptarea defectelor.

Identificarea şi manipularea sunetului ca expresie a unui implus firesc.

Depistarea raportului dintre vorbirea fiziologică şi cea de performanţă- exerciţii de respiraţie condusă, respiraţie pe efort fizic, etc.

Controlul respiraţiei şi al volumului de aer în vorbirea cotidiană sau publică- pentru evitarea ,,pierderii suflului’’ sau a pierderii atenţiei interlocutorului.

Utilizarea râsului ca identitate şi eliberare.

Dobândirea şi dezvoltarea libertăţii vocale.

Cunoaşterea principiilor de igienă vocală.

Stăpânirea emoţiilor şi a timidităţii.

Folosirea cuvântului ca AMIC sau INAMIC, liniştirea, manipularea, terapia prin cuvânt.

Ce vom face efectiv:

Exerciţii de încălzire a aparatului vocal.

Exerciţii de respiraţie pentru mărirea capacităţii vocale.

Exerciţii pentru consoane şi vocale.

Jocuri pentru stăpânirea mecanismelor de articulaţie.

Exerciţii individuale pentru defectele personale.

Jocuri şi exerciţii de grup, pentru libertate vocală, ritm, energizare şi volubilitate.

Exerciţii de intensitate, ritm şi variaţii de registru vocal.

Jocuri şi exerciţii pentru utilizarea sunetului şi a cuvântului într-un scop precis, diferenţierea lor prin intenţie.

Exerciţii de stăpânire a emoţiilor, de vorbire în public şi de captare a atenţiei.

Exerciţii de coordonare şi corelare a vorbirii cu o mişcare complexă.

Rostirea unui text pe efort fizic.

Rostirea unui text în scopul caracterizării sonore- raport între personaj şi vorbire.

INSCRIERE LA CONTACT@VICTORIEI.RO

Lector: Irina Ungureanu

Data incepere: 7 Septembrie, de la 19.00

Numar ateliere: 7, frecventa: saptamanal

Varsta Minima: 16, nr. maxim de persoane: 15

Cost: 280 lei/ 210 lei pentru studenti

Loc: Verdecafe, Str Domnita Ruxandra nr 15 - Harta

Prima editie a Festivalului Degustatorilor de Film si Arta Culinara va avea loc, in perioada 5-12 septembrie 2010, in Portul Cultural Cetate (judetul Dolj).

Timp de 7 zile, pe malul Dunarii, in Portul cultural Cetate (la 2 km de localitatea Cetate si 18 km de Calafat), cineasti romani si din tarile balcanice se vor intalni in cadrul unui eveniment cultural-artistic complet diferit fata de cele care au avut loc pana acum in Romania.

Festivalul Degustatorilor de Film si Arta Culinara, prima editie “Balcanii” va avea cate o zi dedicata unei tari balcanice (Albania, Bulgaria, Croatia, Grecia, Macedonia, Serbia, Slovenia, Turcia si Romania). In fiecare zi invitatii vor avea parte de filme din cate o tara si vor fi serviti cu preparate culinare traditionale din aceeasi tara.

Festivalu nu are un caracter competitiv, ci are ca scop cunoasterea si promovarea cinematogarfiilor balcanice care au cunoscut in ultimii ani o puternica dezvoltare, recunoscuta de juriile marilor festivaluri internationale prin acordarea a nenumarate premii la festivaluri importante precum Cannes, Berlin, Venetia, Salonic, etc.

Peste 100 de cineasti (actori, regizori, producatori, distribuitori, critici, jurnalisti si studenti la facultati de film) vor fi prezenti in Portul cultural Cetate in perioada 5-12 septembrie si vor discuta cu publicul prezent despre noi mijloace, inedite si neconventionale pentru a ne promova  filmele si a atrage mai multi spectatori atat in Romania, cat si in tarile din Balcani.

Important: evenimentul este deschis nu doar invitatilor, ci si vizitatorilor ocazionali, pasionati de film sau gastronomie. Vizionarea filmelor si cazarea (in corturi de cate 2 persoane) sunt gratuite.

Si pentru ca o sarbatoare trebuie tratata ca atare, organizatorii au mai pregatit pentru invitati si vizitatori ocazionali expozitii de sculptura si fotografii, standuri cu vanzare de carti de cinema, DVD-uri cu filme, concerte cu muzica balcanica veche, serenade si mancare traditionala din tarile invitate. Profesionistii sunt invitati la workshopul “Cineastii din Balcani –  de la complexul provincialului la Palme d’Or” – la care vor participa invitati de onoare – regizori din Romania si din Balcani, laureati la marile festivaluri internationale de film.

“Pentru ca prea adesea mireasma Balcanilor s-a asociat cu mireasma prafului de pusca, ne-am gindit ca oarece poduri culturale arcuite peste Dunare ar mai imblinzi memoria noastra ranita de imaginea podurilor de piatra si otel bombardate la inceput de secol XXI. Si fiindca tot se spune ca in Portul Cetate cocosii cinta in trei limbi – romaneste, bulgareste si sirbeste – ne-am contaminat si noi de multiculturalitatea galinaceelor si am purces la punerea pietrei de temelie a Festivalului degustatorilor de Film si Arta culinara, sub insemnul Balcanilor.”, a declarat amfitrionul festivalului, Mircea Dinescu, presedintele Academiei de Gastronomie din Romania.

Prima editie a Festivalului Degustatorilor de Film si Arta Culinara va avea loc, in perioada 5-12 septembrie 2010, in Portul Cultural Cetate (judetul Dolj).

Timp de 7 zile, pe malul Dunarii, in Portul cultural Cetate (la 2 km de localitatea Cetate si 18 km de Calafat), cineasti romani si din tarile balcanice se vor intalni in cadrul unui eveniment cultural-artistic complet diferit fata de cele care au avut loc pana acum in Romania.

Festivalul Degustatorilor de Film si Arta Culinara, prima editie “Balcanii” va avea cate o zi dedicata unei tari balcanice (Albania, Bulgaria, Croatia, Grecia, Macedonia, Serbia, Slovenia, Turcia si Romania). In fiecare zi invitatii vor avea parte de filme din cate o tara si vor fi serviti cu preparate culinare traditionale din aceeasi tara.

Festivalu nu are un caracter competitiv, ci are ca scop cunoasterea si promovarea cinematogarfiilor balcanice care au cunoscut in ultimii ani o puternica dezvoltare, recunoscuta de juriile marilor festivaluri internationale prin acordarea a nenumarate premii la festivaluri importante precum Cannes, Berlin, Venetia, Salonic, etc.

Peste 100 de cineasti (actori, regizori, producatori, distribuitori, critici, jurnalisti si studenti la facultati de film) vor fi prezenti in Portul cultural Cetate in perioada 5-12 septembrie si vor discuta cu publicul prezent despre noi mijloace, inedite si neconventionale pentru a ne promova  filmele si a atrage mai multi spectatori atat in Romania, cat si in tarile din Balcani.

Important: evenimentul este deschis nu doar invitatilor, ci si vizitatorilor ocazionali, pasionati de film sau gastronomie. Vizionarea filmelor si cazarea (in corturi de cate 2 persoane) sunt gratuite.

Si pentru ca o sarbatoare trebuie tratata ca atare, organizatorii au mai pregatit pentru invitati si vizitatori ocazionali expozitii de sculptura si fotografii, standuri cu vanzare de carti de cinema, DVD-uri cu filme, concerte cu muzica balcanica veche, serenade si mancare traditionala din tarile invitate. Profesionistii sunt invitati la workshopul “Cineastii din Balcani –  de la complexul provincialului la Palme d’Or” – la care vor participa invitati de onoare – regizori din Romania si din Balcani, laureati la marile festivaluri internationale de film.

“Pentru ca prea adesea mireasma Balcanilor s-a asociat cu mireasma prafului de pusca, ne-am gindit ca oarece poduri culturale arcuite peste Dunare ar mai imblinzi memoria noastra ranita de imaginea podurilor de piatra si otel bombardate la inceput de secol XXI. Si fiindca tot se spune ca in Portul Cetate cocosii cinta in trei limbi – romaneste, bulgareste si sirbeste – ne-am contaminat si noi de multiculturalitatea galinaceelor si am purces la punerea pietrei de temelie a Festivalului degustatorilor de Film si Arta culinara, sub insemnul Balcanilor.”, a declarat amfitrionul festivalului, Mircea Dinescu, presedintele Academiei de Gastronomie din Romania.

sursa